VIITORUL E MACULATURĂ
de Vlad Zografi
Regia: Nona Ciobanu
Scenografia: Ana Olteanu
Light design: Iulian Bălțăteanu
Muzica originală: Ada Milea
Distribuția: MIHAI
DINVALE (Bistran, președintele Fundației Filantropica
Ecumenica), ION LUPU
(Stănică, expert), GHEORGHE
VISU (Alexandru David, informatician), MIHAELA
RĂDESCU (Vera, secretară), MITICĂ
POPESCU (Julien Rougier, redactor tv), BOGDAN
TALAȘMAN (Willy Schwinger, cameraman), RADU
ZETU (Aldo Bernini, inginer de sunet), CLAUDIU
ISTODOR (Cleo), LILIANA
PANĂ (Cezar), OVIDIU
NICULESCU (Primul hoț), VITALIE
BANTAȘ (Al doilea hoț), AVRAM
BIRĂU (Doctorul), NICOLAE PRAIDA (Primul cerșetor),
NIKI IEREMCIUC (Al doilea cerșetor), FLORIN CĂLINESCU
(Omul statistic)
Durata spectacolului: 2h 15min
(fără pauză)
Spectacolul montat
de Nona Ciobanu este dominat de o scenografie ce utilizează cele
mai performante mijloace video, sunet stereo etc. În această ambianță
interpreții au meritul de a sublinia caracterul cinic al demersului
dramaturgic al acestei piese ce are savoarea unui "foileton de
gazetă".
Slavă Domnului
că m-am născut în România și m-am trezit de la început vaccinat
împotriva iluziilor. A oricăror iluzii. Pe de o parte, catastrofa
politică-socială-economică, pe de altă parte existența în goliciunea
ei. Am avut mania de a împinge lucrurile la ultima consecință,
iar România chiar asta e: pânzele albe ale faptului de-a fi, pur
și simplu. În toată hoția și minciuna din jur e o mare corectitudine
existențială: nimeni nu-și face iluzii și nu-ți dă impresia că
și-ar putea face.
Vlad ZOGRAFI
Un spectacol
modern , violent colorat (tocmai pentru a masca cenușiul existenței
pe aceste meleaguri), care vorbește fără prejudecăți despre cinismul
ce îi domină pe români, aruncându-i în deriziunea în care le place
atât să se bălăcească. Nu întâmplător, reprezentantul binelui,
Alex David, sfârșește după mai multe încercări de a-și găsi locul
într-o lume a răului, eșuate lamentabil, într-o casă de nebuni,
singurul loc în care se simte protejat cu adevărat. Viitorul
e maculatură este, cu toată aparența sa de comedie, un adevărat
thriller în care binele și răul se înfruntă pe pământ românesc,
motiv pentru care primul n-are nici o șansă de a învinge. Ceea
ce ne spune dureros de multe lucruri despre noi înșine. A se vedea
neapărat spectacolul, poate mai avem o șansă.
Cristina MODREANU
Adevărul literar și artistic, 8 aprilie 2002
