<Inapoi      Start    Stop      Inainte>

 

 

CUM IUBEŞTE CEALALTĂ JUMĂTATE
de Alan Ayckbourn

Regia: Sanda Manu
Scenografia: Maria Miu

Distribuţia: CLAUDIU ISTODOR (Frank Foster), ADRIANA ŞCHIOPU (Fiona Foster), OVIDIU NICULESCU (Bob Phillips), SIMONA MIHĂESCU (Terry Phillips), VITALIE BANTAŞ (William Featherstone), RODICA NEGREA (Mary Featherstone)

 

Durata spectacolului: 2h 30min (cu pauză)

 

     Teatrul MIC dă anii-napoi şi reactualizează spectaculos un succes de casă, Pluralul englezesc. În ambianţa creată de Maria Miu, acelaşi tandem regizor/Sanda Manu - autor/Alan Ayckbourn arată în simultaneitate Cum iubeşte cealaltă jumătate. Se poate astfel constata dacă a love affaire este la fel în România ca-n Anglia !

 

     Claudiu Istodor şi Adriana Şchiopu, Rodica Negrea şi Vitalie Bantaş, Oana Ioachim şi Ovidiu Niculescu devin un candid încornorat şi o elegantă consoartă adulterină, o nevastă timidă cu bărbat avansat, o neglijentă soţie neglijată plus un coleric soţ amant fierbinte..
Umorul britanic versus universalul qui-pro-quo.

 

 

     Alan Ayckbourn este Energizer Bunny al lumii teatrale ! În cei 64 de ani ai săi, Alan Ayckbourn a scris 65 de piese şi - păstrând metafora iepuraşului-reclamă - a alergat după mulţi iepuri, dar şi-a închinat viaţa exclusiv teatrului: a fost şi actor, sunetist, pictor de decor, luminist, manager, secretar literar şi regizor.
Este cel mai jucat autor - exceptându-l pe Shakespeare - pe care însă l-a depăşit de departe în productivitate. Operele sale au fost traduse în 35 de limbi şi au fost reprezentate pe scenă sau pe ecran în peste 50 de ţări. A dobândit numeroase premii, inclusiv pentru piesele destinate copiilor. În 1997 a fost înnobilat, precum Noel Coward în 1970 şi Terrence Ratting în 1971.

Pat LAUTNER

 

     Sanda Manu ne demonstrează câtă artă încape într-un spectacol comercial şi cât de greu este să realizezi cu inteligenţă şi profesionalism un astfel de gen. O comedie care nici o clipă nu cade în vulgaritate, în erotism, în lucruri uşurele, deşi, timp de peste două ore, personajele se învârt în bucătăria cuplului modern: bărbatul care-şi înşală nevasta, soţia neglijată şi furioasă, amanta fatală şi imprevizibilă (...). Eleganţă, rafinament, bun-gust, umor de calitate.

Irina Budeanu

ABC, 24 octombrie 2003

 

...Perechile înfăţişate de Alan Ayckbourn sunt prinse într-o plasă de minciuni şi infidelităţi, într-o maşină de tocat neînţelegeri, într-un lanţ de qui-pro-quo-uri. Satira nu are gravitate, lucrurile cu adevărat dramatice sunt date la iveală cu moderaţie, împachetate în clasicul umor englezesc, din care nu lipsesc ironia şi autoironia. (...) Această comedie-oglindă, în care spectatorii de pe toate meridianele se recunosc, stârneşte mai tot timpul hazul, exprimat de la zâmbetul îngăduitor, până la hohotul de râs, răsplătind inteligenţa poantelor.

Eugen Comarnescu

Cronica Română, 24 octombrie 2003