BAAL

de Bertolt Brecht

 

Regia: Dragoş Galgoţiu
Scenografia: Dragoş Buhagiar
Muzica: Viţa de Vie

 

În distribuţie: CRISTIAN IACOB (Baal), RODICA NEGREA (Emilie, Sophie Barger, Maja), GHEORGHE VISU (Vagabondul, Watzmann), SORIN TOFAN (Ekart), LILIANA PANĂ (Tânăra doamnă, Luise, Sora mare, Subreta), VITALIE BANTAŞ (Johannes), IOANA ABUR (Johanna), OVIDIU NICULESCU (Piller, Un căruţaş, Lupu, Cerşetorul, Un tăietor de lemne), RADU ZETU (Pschirer, Un căruţaş, Pianistul, Bolleboll, Un tăietor de lemne), BOGDAN TALAŞMAN (Mech, Un căruţaş, Mjurk, Gougou, Un tăietor de lemn), ILINCA MANOLACHE (Sora mică, Tinerica)

 

Durata spectacolului: 1h 50min (fără pauză)

 

     Această primă piesă a lui Bertolt Brecht poate fi interpretată ca o "moralitate", în succesiunea misterelor creştine ale epocii medievale. Chiar dacă originea zeului Baal se pierde în mitologia mesopotamică şi antichitatea semită şi a fost adoptat de către tânărul dramaturg drept un posibil alter-ego. În viziunea regizorală a lui Dragoş Galgoţiu şi cea plastică a scenografului Dragoş Buhagiar (Premiu de scenografie UNITER!) , trupa Teatrului MIC înfăţişează o panoramă a lumii moderne aservită viciului, un haos răsturnat, un paradis al iadului, o alegorie incitantă, o ultra-rafinată blasfemie ce încântă ochiul şi indignă cugetul.

 

     Atunci când a scris Baal , dramaturgul nu elaborase încă teoria teatrului epic, cu strategiile lui de distanţare… Ca să-l îndrăgim pe Brecht, avem nevoie să credem că, atunci când a scris piesa, el s-a aflat periculos de aproape de Baal. Şi că, în sinea lui, nu s-a despărţit niciodată de el, oricât de tare a încercat, oricât de ferm i-ar fi poruncit-o comandamentele succesului şi ale prosperităţii.

Victor SCORADEŢ

     Interpretarea textului de către Dragoş Galgoţiu este imaginativ materializată în primul rând graţie splendidei scenografii semnate de Dragoş Buhagiar. Cubul din sticlă în care sunt "înghiţite", pe rând, personajele, marchează când singurătatea poetului, privit ca o curiozitate prin pereţi, când distanţa dintre Baal şi lumea care nu vorbeşte aceeaşi limbă cu el. Costumele au parfum de epocă şi o cromatică simbolică, iar accesoriile, inspirat concepute, sugerează fie decăderea eroilor (vezi cazul Emilie-Sophie), fie glisare înspre atmosfera de circ. Regizorul a fost inspirat distribuindu-l în rolul lui Baal pe tânărul Cristian Iacob. Aflat la o vârstă apropiată celei a eroului, el are impetuozitate şi energie electrizantă şi materializează revolta într-o mişcare scenică punctată de momente de bravură acrobatică.

Dana Duma, Ecart, 10 aprilie 2003

 

 

Spectacolul a participat la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia 2003